Rezumat: Mitropolitul Ştefan al Ungrovlahiei, editor şi predoslov al unor tipărituri româneşti de la mijlocul secolului al XVII-lea Arătând pasiune pentru cuvântul scris din fragedă adolescenţă, o dată ajuns mitropolit, Ştefan continuă munca începută de predecesorul său, mitropolitul Teofil, îngrijindu-se de editarea unor importante cărţi liturgice. Primele două cărţi tipărite la începutul păstoriei au apărut sub patronajul său spiritual. El şi-a dat acordul de a se tipări la Târgovişte Triodul-Penticostar slavonesc (1649) şi Pogribania preoţilor (1650). Fiind conştient de problemele reale pe care preoţii săi trebuiau să le înfrunte, mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti a încurajat şi a sprijinit activităţile de traducere şi tipărire, în special a unor cărţi ortodoxe foarte importante, concentrându-şi atenţia asupra acelora care tratau despre Sfintele Taine, slujbele şi legile bisericeşti, care erau esenţiale şi pe care toţi slujitorii Bisericii erau obligaţi să le cunoască şi să le respecte. În studiul de faţă aducem în discuţie textele originale, de exemplu predoslovia la tipăriturile menţionate, tonul ferm referitor la importanţa respectării ritualurilor şi a canoanelor bisericeşti, efortul de a sublinia importanţa săvârşirii Sfântului Botez, semnificaţia Tainei Mirungerii, datoriile preoţilor şi ritualurile care erau săvârşite doar de episcop. Putem remarca deschiderea culturală a mitropolitului Ştefan, buna cunoaştere a canoanelor şi a istoriei bisericeşti, precum şi preocuparea sa pentru tot ceea ce înseamnă cultură eclesiastică.
Cuvinte cheie: Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, tipărituri vechi româneşti, predoslovii, Mystirio, (1651), Îndreptarea legii (1652), Târnosanie (1652).
Altarul Reîntregirii, Nr. 2/2009, pp. 257-268 [Read full text on CEEOL database]
