logo

Pentru autori

 

R O M Â N I A

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

RO – 510.207, Alba Iulia, Bd. „1 Decembrie 1918” Nr.13; Tel/fax. 0258.835.901; www.fto.roemail: teologialba@yahoo.com

METODOLOGIA REDACTĂRII UNUI ARTICOL/STUDIU ȘTIINȚIFIC

 

ORIGINALITATE ȘI RESPONSABILITATE

Altarul Reîntregirii este o revistă ştiinţifică tri-anuală în care sunt publicate studii şi articole cu caracter ştiinţific şi recenzii din domeniul teologiei, precum și din alte domenii din categoria Humanities: istorie, filologie, sociologie etc. Sunt agreate în vederea publicării articolele care prezintă noutate, originalitatea ideilor sau a analizei, o bună cunoaştere și valorificare a literaturii de specialitate, calitatea ştiinţifică a lucrării (concepţie, organizarea materialului, claritate, comprehensibilitate). Prin trimiterea unui articol redacţiei AR, autorii înţeleg că îşi asumă deplina responsabilitate pentru ideile şi conţinuturile exprimate, care nu reprezintă în niciun fel poziţia oficială a Redacţiei AR, a Facultăţii de Teologie ori a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.

 

ALEGEREA, DOCUMENTAREA ŞI REDACTAREA LUCRĂRII

       I. STRUCTURA ARTICOLULUI/STUDIULUI

  1. Lista abrevierilor (opţional) trebuie să reflecte abrevierile utilizate frecvent de autor pe parcursul articolului/studiului.
  2.  Articolele/studiile vor fi însoţite obligatoriu (inclusiv cele redactate în limba engleză) de un abstract (aprox. 150 de cuvinte), precum şi de un set de cuvinte-cheie (keywords).
  3. Conţinutul lucrării (12-15 p., maximum 40.000 de caractere) se referă la capitolele, paragrafele şi subparagrafele care alcătuiesc articolul/studiul, structurate într-o înlănţuire logică, fără a transforma textul într-o colecţie de citate. Numărul de unităţi (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie exagerat, iar împărţirea pe unităţi nu trebuie să fie întâmplătoare, ci să reflecte în mod unitar conţinutul temei abordate.
  4. Concluziile conţin prezentarea succintă a principalelor rezultate obţinute în cadrul articolului/studiului, urmărindu-se dacă ipoteza de lucru a fost sau nu confirmată; vor fi menţionate şi eventuale probleme rămase deschise, precum şi propuneri privind potenţialele direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată.
  5. Anexele reprezintă o parte opţională a articolului/studiului, care vin să completeze, de obicei, partea aplicativă existentă în cadrul capitolelor, conţinând tabele, imagini, coduri sursă etc.

 

      II. REDACTAREA ARTICOLULUI/STUDIULUI

  1. Norme generale

Materialele vor fi trimise pe adresa redacţiei în format electronic, de preferat în format .doc sau .rtf, însoţite de varianta acestora convertită în format portabil (pdf); este de preferat ca textul să nu conţină şi alte coduri precum marcare de semne de carte, termeni marcaţi pentru indici (de nume, de localităţi etc.), hiperlegături, numerotare automată a paragrafelor, despărţirea manuală a cuvintelor etc.; dacă sunt utilizate tabele, diagrame şi alte elemente grafice este de preferat ca acestea să fie trimise şi în fişier separat (în format .xls, .tiff, .jpeg, .pdf). Chiar dacă Redacţia asigură corectarea materialelor sub aspectul corectitudinii gramaticale şi stilistice, recomandăm autorilor verificarea acestor aspecte înainte de expedierea lor.

Pe prima pagină a materialelor este obligatorie prezenţa următoarelor elemente:

– Titlul în limba în care este redactat articolul şi în limba engleză (unde este cazul); acesta trebuie să fie concis şi clar și nu va depăși 100 de caractere (cu spații).

– Numele autorului (autorilor) şi apartenenţa instituţională (în limba în care este redactat articolul şi în limba engleză) însoţită de adresa instituţiei; se va specifica în mod clar dacă autorul face parte din colective instituţionale diferite; de asemenea, trebuie specificată adresa completă a instituţiei/instituţiilor din care face parte autorul (adresa poştală, număr de telefon/fax, adresa electronică).

– Rezumatul articolului (în limba engleză). Acesta trebuie să prezinte concis scopul cercetării, principalele rezultate ale cercetării şi concluziile majore la care s-a ajuns (aprox. 150 de cuvinte);

– Cuvinte cheie (5-7) în limba engleză.

Articolul/studiul care conține cuvinte în alfabet non-latin (greacă, chirilică, ebraică, arabă etc.) va fi însoţit de un fişier ce va conţine fontul folosit.

Articolele şi studiile publicate în revista ştiinţifică Altarul Reîntregirii sunt protejate de normele legale în vigoare privind drepturile de autor. Materialele pot fi reproduse numai în scopuri non-comerciale, cu destinaţie educaţională sau ştiinţifică. Pentru orice alte scopuri, reproducerea materialelor se poate face numai cu permisiunea scrisă a redacţiei ori a terţilor care au primit cesiunea dreptului de distribuţie. Autorii înţeleg că pentru publicarea oricăror materiale care nu le aparţin (părţi din lucrări, texte, imagini, grafice, partituri, tabele etc.) au obligaţia morală de a obţine drepturile de publicare de la autorul acestora şi a le cesiona redacţiei AR.

  • Ne rezervăm dreptul de a nu publica materialele care nu corespund normelor privind redactarea ştiinţifică sau care au un conţinut irelevant pentru cercetarea ştiinţifică.
  • Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele încălcări ale legii.

 

      2. Formatări

  • Formatare pagină: A4; # aliniamente: 3 cm stânga, 2 cm jos, 2 cm sus, 2 cm dreapta; portret; margini non oglindă;
  • Formatare paragrafe: corp de literă: Times New Roman; 12 puncte pentru text, 10 puncte pentru notele de subsol; alinierea: stânga-dreapta (Justified); spaţierea: 1,5 rânduri (înainte şi după titlurile capitolelor se lasă două rânduri albe; înainte şi după titlurile subcapitolelor câte un rând); alinierea paragrafelor noi: la 1,25 cm (Paragraph – Indentation – Special – First line: by 1.25 cm);
  • Titluri şi subtitluri: # Titlurile capitolelor: redactate cu majuscule, aldin (bold) TmsNR 14, poziţionate centrat, Titlurile subcapitolelor: redactate cu minuscule, aldin (bold), TmsNR 12, aliniate la 1,25 cm; Titlurile subcapitolelor de rangul 2, 3 etc.: redactate cu minuscule, înclinat (italic), TmsNR 12, aliniat stânga şi numerotate listă ierarhizată (1.1. xxx; 1.2. xxxxxx; 1.3.: xxxx; 1.3.1. xxxxxxx; 1.3.2. xxxxxx; 1.3.2.1 xxxxxx etc.). În dispunerea titlurilor şi subtitlurilor mai lungi se va avea în vedere păstrarea unor unităţi verbale în fiecare rând.
  • Citatele se marchează numai prin ghilimele. Pentru evidenţierea citatelor se vor folosi ghilimele româneşti („…”). În situaţia unor citate în citate se respectă următoarea regulă: „… «…» …”. Citatele mai mari de cinci rânduri vor fi retrase cu 1 cm de la margine şi vor fi separate de textul de bază printr-un rând pauză, atât înainte, cât şi după. În cazul în care anumite citate fragmentează prea mult lucrarea, acestea pot fi trecute în notele de subsol şi au rolul de a completa şi clarifica afirmaţiile din textul de bază. În general, se recomandă ca citarea surselor principale să fie făcută direct din volumele colecţiilor consacrate ori a traducerilor recunoscute ale acestora (PG, PL, SC, PSB etc.), NU prin intermediul unor autori moderni (ex.: PG, apud Stăniloae…).
  • Pentru asigurarea fidelității citatelor, se recomandă: – semnalarea de elipsă, prin inserarea a trei puncte de suspensie pentru partea omisă: … ; – marcarea interpolărilor, clarificărilor şi specificărilor autorilor între paranteze de tipul: [ ], însoţite de menţiunea [__, n.n.]; în cazul sublinierii cu italice a unor cuvinte din interiorul unui citat, se va introduce menţiunea [___, subl. n.]; dacă citatul preluat conţine cuvinte subliniate cu italice, acestea vor fi păstrate ca atare, autorul studiului introducând menţiunea: [___, subl. a.]; – marcarea întregirii textului între paranteze ascuţite: < >; – semnalarea unei erori evidente a autorului citat: [sic!].
  • În text, trimiterile la notele de subsol nu vor fi aşezate niciodată după următoarele semne de punctuaţie – punct (.2), punct şi virgulă (;2), virgulă (,2), ci întotdeauna imediat după ultimul cuvânt, fără spaţiu alb (blanc) şi înaintea semnelor de punctuaţie respective, iar în cazul citărilor cu ghilimele, imediat după acestea. Iată câteva exemple: …smerenie2. / „…smerenie”2. / …smerenie?2, „…smerenie!”2.

 

       3. Ghid de citare al revistei

Revista Altarul Reîntregirii utilizează sistemul de citare Chicago pentru studiile și recenziile publicate începând cu anul editorial 2022.

 (Exemple)

  • Citarea unei cărți sau a unei colecții

Răzvan Brudiu, Incinerarea-provocare misionară sau contramărturie creștină? (Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2018), 27.

La următoarea citare[1]: Brudiu, Incinerarea…, 30.

 

  • Citarea unei cărți dintr-o colecție

F. van de Paverd, Zur Geschichte der Messliturgie in Antiocheia und Konstantinopelgegen Ende des vierten Jahrhunderts, Orientalia Christiana Analecta 187 (Rome: Pontificium Institutum Orientalium Studiorum, 1970), 78.

La următoarea citare: Van de Paverd, Zur Geschichte…, 80.

 

  • Citarea unui articol din revistă sau al unui jurnal științific

Ene Branişte, „Liturghia Darurilor mai Înainte SfinţiteStudii Teologice, 3-4 (1958), 176-192.

La următoarea citare: Braniște, „Liturghia Darurilor…”, 180.

 

  • Citarea unui studiu sau al unui capitol/secţiuni dintr-un volum colectiv

Oliviu P. Botoi, „Dimensiunea morală a patriotismului, în contextul globalismului actual. Provocări civice pentru românii din țară și de peste hotare”, Pastorație și misiune în diaspora, vol. II, ed. Alexandru Moldovan, Răzvan Brudiu (Alba Iulia: Editura Reîntregirea, 2021), 267.

La următoarea citare: Botoi, „Dimensiunea morală…”, 273.

 

  • Citarea unui dicționar sau a unei enciclopedii

Dorothea Sattler, “Apostolisches Glaubensbekenntnis,” in Lexikon für Theologie und Kirche (IN ITALIC), ed. Walter Kasper et al., vol. 1, 3rd ed. (Freiburg: Herder, 1993), 878-80.

 

  • Citarea unei lucrări nepublicate:

Mihail K. Qaramah, O istorie a Molitfelnicului românesc. Evoluția formularelor Sfintelor Taine (sec. XVI-XVII) (teză de doctorat, Universitatea „1 Decembrie 1918”, 2021), 78.

La următoarea citare: Qaramah,  O istorie…, 80.

 

  • Citarea unei opere clasice:

PG/PL, numărul volumului (cu cifre arabe), coloana; ex.: PG 87, 150A-151B.

 

  • Sursele electronice se citează menţionându-se autorul, titlul documentului, adresa electronică exactă şi data consultării.

Institutul Naţional de Statistică: Populația stabilă după principalele religii la recensământul din anul 2011 – rezultate preliminare (Tabelul 8), http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS8.pdf (15.02.2017).

 

      III. ANEXELE, TABELELE ŞI REPRODUCERILE (IMAGINILE)

  1. Anexele se numerotează crescător, pentru toată lucrarea (Anexa 1, Anexa 2 etc.) şi se recomandă adăugarea unui titlu descriptiv (e.g., Anexa 1: Lista mitropoliților din Țara Românească). La fiecare anexă se va face apel cel puţin o dată pe parcursul articolului/studiului. Înaintea setului de anexe, se pune o pagină de gardă a anexelor, care conţine doar menţiunea ANEXE, centrată, la mijlocul paginii, scrisă cu fontul TmsNR, 20, bold.
  2. Tabelele, imaginile şi figurile (imagini, diagrame, grafice, capturi de ecran etc.) vor conţine un număr (ierarhic) şi un titlu descriptiv (e.g., Foto 1: Maica Domnului – Odigitria, sec. XIV, Mănăstirea Dintr-un Lemn). Dacă este cazul, în text figurile şi tabelele trebuie inserate în tabel, centrat. Se recomandă evitarea plasării figurilor sau a tabelelor înainte de prima lor menţionare în text. Trimiterile vor fi marcate în textul de bază: Anexa 1, sau: fig. 3-6 şi Tabelul 4 (scris normal); Tabelele, figurile şi fotografiile trebuie însoţite de legendă (e.g. Tabelul 4: Lista icoanelor praznicare din Colecţia Arhiepiscopiei Alba Iulia sau Tabelul 12: Ponderea populaţiei municipiului Alba Iulia, după confesiuni).
  3. Prescurtările folosite sunt următoarele: cca. (circa), cf. (confer = compară), coord. (coordonator, coordonatori), e.g. (exempli gratia, de exemplu), et al. (et alii, şi alţi autori), etc. (şi celelalte), f. (fila), ff. (filele), i.e. (id est, adică), infra (mai jos), î.Hr./d.Hr., ms. (manuscris), mss. (manuscrise), n. (nota), n.a. (nota autorului), n.n. (nota noastră), nr. (numărul, numerele), passim (în mai multe locuri), r. (format indice, recto), s.a. (sine anno), s.l. (sine loco), s.v. (sub voce), sec. (secolul), sq./sqq. (sequens, şi pagina/paginile următoare), subl. a (sublinierea autorului), subl. n. (sublinierea noastră), supra (mai sus), ş.a. (şi alţii), ş.u. (şi următoarele), trad. (traducere), v. (format indice, verso), vol. (volumul). Lunile anului vor fi abreviate în felul următor: ian., febr., mart., april., mai, iun., iul. aug., sept., oct., nov., dec.  Titlul de Sfânt va preceda numele Sfinţilor Părinţi sub o formă abreviată („Sf.”).
  4. ABREVIERILE CĂRŢILOR SFINTEI SCRIPTURI

În situaţia în care trimiterile scripturistice trebuie să apară între paranteze, acestea sunt întotdeauna rotunde: (Fc 1, 5, 8; Iş 3, 14; Lv 1, 9).

Română: Facere (Fc), Ieşire (), Levitic (Lv), Numeri (Nm), Deuteronom (Dt), Iosua (Ios), Judecători (Jd), Rut (Rut), 1-4 Regi (1-4 Rg), 1-2 Paralipomena (1 Par, 2 Par), Ezdra (Ezr), Neemia (Ne), Estera (Est), Iov (Iov),  Psalmi (Ps), Proverbe (Pr), Ecclesiastul (Ecc), Cântarea Cântărilor (Cânt), Isaia (Is), Ieremia (Ir), Plângerile lui Ieremia (Plg), Iezechiel (Iz), Daniel (Dn), Osea (Os),  Amos (Am),  Miheia (Mi), Ioil (Ioil), Avdie (Avd), Iona (Iona), Naum (Naum), Avacum (Avc), Sofonie (Sof), Agheu (Ag), Zaharia (Za), Maleahi (Mal), Tobit (Tob), Iudita (Idt), Baruh (Bar), Epistola lui Ieremia (Epist), Cântarea celor trei tineri (Tin), Cartea a III-a a lui Ezdra (3 Ezr),  Înţelepciunea lui Solomon (Sol), Înţelepciunea lui Iisus Sirah (Sir), Istoria Susanei (Sus), Bel şi balaurul (Bel), 1-3 Macabei (1-3 Mac), Manase (Man) ; Matei (Mt), Marcu (Mc), Luca (Lc), Ioan (In), Faptele Apostolilor (FA), Romani (Rm), 1-2 Corinteni (1-2 Co), Galateni (Ga), Efeseni (Ef), Filipeni (Flp), Coloseni (Col), 1-2 Tesaloniceni (1-2 Tes), 1-2 Timotei (1-2 Tim), Tit (Tit), Filimon (Flm), Evrei (Evr), Iacov (Iac), 1-2 Petru (1-2 Ptr), 1-3 Ioan (1-3 In), Iuda (Iuda), Apocalipsa (Ap).

 

 

PRECIZĂRI PRIVIND ETICA CERCETĂRII ȘI PREVENIREA PLAGIATULUI

Studiile/articolele trebuie să fie originale, să respecte aspectele legate de proprietatea intelectuală şi regulile antiplagiat. Se consideră plagiat însuşirea, copierea totală sau parţială a ideilor, operelor altei persoane prezentându-le drept creaţii personale; comiterea unui furt literar, artistic sau ştiinţific.

DEX defineşte astfel plagiatul: „Acţiunea de a plagia; plagiere. Operă literară, artistică sau ştiinţifică a altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi prezentată drept creaţie personală” (http://dexonline.ro/definitie/plagiat).

  • Tipuri de plagiat:
  1. Preluare integrală – Autorul prezintă pasaje întregi dintr-o altă operă, cuvânt cu cuvânt, ca şi cum aceasta ar fi creaţia sa proprie.
  2. Copiere parţială – Autorul copiază părţi semnificative dintr-o operă şi le prezintă ca şi cum ar fi creaţia sa proprie.
  3. Copiere amestecată – Autorul copiază paragrafe sau fraze amestecate, din diferite opere, fără indicarea surselor, pentru a se pierde urma surselor originale.
  4. Copierea deghizată – Autorul preia linia de argumentare, exemplele şi alte elemente de conţinut ale sursei, dar modifică unele expresii, ordinea paragrafelor sau alte elemente pentru a face mai dificilă identificarea sursei.
  5. Copierea prin repovestire – Autorul repovesteşte opera, fără a prelua cuvânt cu cuvânt conţinutul, re-traducând prin sinonime sau formulări analoge conţinutul acesteia.
  6. Auto-plagierea – Autorul preia integral sau masiv dintr-o lucrare proprie, anterioară, publicată în format carte sau articol (format clasic sau digital).
  7. Menţionarea incompletă – Autorul menţionează numele sursei, dar nu include informaţiile specifice (titlu de lucrare, an, editură, oraş, pagină); în felul acesta corectitudinea preluării nu poate fi verificată şi se ascund pasaje preluate integral anterior sau posterior primei menţionări.
  8. Menţionarea incorectă – Autorul oferă informaţii inexacte referitoare la sursa citată, făcând imposibilă identificarea şi verificarea ei.
  9. Citarea mascată – Autorul citează corect sursa între ghilimele, dar apoi preia paragrafe întregi din sursă fără a mai pune ghilimele. Deşi atribuie un pasaj din textul său sursei, el maschează faptul că a preluat, fără referire, alte pasaje din aceeaşi sursă.
  10. Colajul – Autorul citează corect sursele, dar întregul text nu este altceva decât un colaj din diferite surse, fără nicio contribuţie personală a autorului.

Pot fi reproduse exact texte din diverse lucrări, inclusiv cele traduse de autor sau preluate de pe Internet, fără a fi considerate plagiat, dacă sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei. Reformularea în cuvinte proprii a textelor care aparţin altor autori sau rezumarea ideilor acestora fără identificarea surselor care le-au generat este considerat plagiat.

Procedura privind recenzarea materialelor primite pentru publicare se poate vedea la secțiunea PEER REVIEW.

După imprimare, autorul are dreptul să solicite şi să primească cel puţin un exemplar din numărul revistei în care a fost publicat studiul său.

 

[1] Dacă sunt mai mult de 2-3 coautori, se va menționa doar primul autor.