Monica Opriş, Criterii subiective în alegerea metodelor de evaluare la disciplina religie

Rezumat: Criterii subiective în alegerea metodelor de evaluare la disciplina religie. A vorbi despre evaluarea şcolară în sistemul de învăţământ românesc contemporan înseamnă a-ţi asuma o mare responsabilitate. Una dintre marile provocări ale evaluării constă în identificarea criteriilor în alegerea metodelor de evaluare, mai ales în condiţiile îmbogăţirii repertoriului acestora cu metode moderne, care permit extinderea obiectului evaluării de la cunoştinţe, la atitudini şi comportamente. Factorii de natură obiectivă, prezentaţi într-un studiu anterior, sunt completaţi de cei de natură subiectivă: resursele umane la nivelul clasei, personalitatea profesorului, resursele psihologice ale clasei, relaţia educaţională profesor-elev. Evaluarea la religie pleacă de la premisa că omul (deci şi elevul) este chipul lui Dumnezeu, chemat spre asemănarea cu El. În aceste condiţii, alegerea metodelor de evaluare care să conducă la îmbogăţirea spirituală a acestuia devine un imperativ. Personalitatea profesorului de religie îşi pune amprenta în identificarea şi punerea în valoare a metodelor de evaluare, dat fiind faptul că acestea nu sunt eficiente prin ele însele. Resursele psihologice ale clasei se constituie în factor important al alegerii metodelor de evaluare datorită complexităţii acestora. De asemenea, alegerea metodelor de evaluare nu este doar dependentă de relaţia educaţională profesor-elev, ci şi contribuie la dezvoltarea acesteia.