Mihai Himcinschi, Relaţia dintre teologie şi filozofie în contextul elenismului creştin ortodox

Rezumat: Părinţii greci nu s-au rezumat la exprimarea unei opinii critice în ce priveşte cultura elenistă, ci au explorat-o în profunzime, realizând totodată şi asociaţii creative cu propriile lor idei. Această perspectivă a luat diferite forme. La nivel cultural, de exemplu, multe lucruri au fost acceptate şi s-au concretizat în sărbători sau diverse ritualuri. La nivel filozofic, toate întrebările ridicate de greci au fost considerate îndreptăţite, mai presus de alte preocupări ontologice ale gândirii greceşti, care era în mare parte străină de Sfânta Evanghelie şi de cultura semită. Conceptele filozofice au fost rapid împrumutate şi folosite în teologie. Limba greacă a fost adoptată în unele părţi unde nu era vorbită, în timp ce utilizarea limbii latine în apus nu a constituit niciodată o problemă pentru unitatea Bisericii.
Biserica poate şi trebuie să folosească toate formele unei culturi date, cu condiţia ca aspectele principale ale concepţiei biblice să fie păstrate. În aceste situaţii, Biserica trebuie să desluşească ce e important şi să păstreze cu orice preţ. Această sarcină nu e uşoară, după cum arată şi istoria perioadei patristice. Aceasta subliniază importanţa crucială a teologiei, sub toate aspectele ei.Teologia trebuie să ajungă la o convergenţă în ce priveşte aspectele esenţiale ale Evangheliei, aspecte care trebuie păstrate chiar dacă sunt exprimate prin diferite forme culturale. Fără cunoştinţe teologice şi fără sensibilitate acest lucru poate fi puţin periculos.
Astfel, scopul Bisericii în ce ne priveşte pe fiecare în parte e de cea mai mare importanţă şi constă în a veghea şi a ne asigura că noile forme culturale nu distr conceptul existenţial fundamental adus în lume de Evanghelia lui Hristos. În cazul culturii această problemă este una foarte complexă. Teologiei îi revine sarcina de a pune la dispoziţia Bisericii direcţiile fundamentale care să îi dea posibilitatea de a lua decizii într-o situaţie dată în care formele culturale întruchipează adevărata Evanghelie.