Rezumat: Sacrificiul este o formă de dialog sau o relaţie de aşteptare în speranţă dintre om, ca creatură, şi Dumnezeu, ca Creator. Deşi există multiple forme ale sacrificiului, acestea afirmă tocmai unicitatea acestuia. Faptul că fiecare religie are sacrificiul ca element religios esenţial demonstrează ideea că el este o jertfă de sine substituită printr-un animal. Omenirea a aşteptat ca sacrificiul individual să fie înlocuit de o singură jertfă universală, irepetabilă, care se va împlini în persoana lui Hristos.
Cuvinte cheie: istoria religiilor, teologie, sacrificiu/jertfă, jertfa lui Hristos, experienţa sacrului
Altarul Reîntregirii, Nr. 3/2009, pp. 17-32 [Read full text on CEEOL database]
