Rezumat: Cultul Bisericii Ortodoxe din Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea reflectat în Molitfelnicul de la Alba Iulia, 1689. Cu toate că a apărut foarte repede după primul Molitfelnic ortodox tipărit (Veneţia, 1526), primul Molitfelnic pe teritoriul românesc (Târgoviştet ,1540), a fost tipărit în slavonă. (În acele vremuri slavona era limba politică şi cultural pentru zona Balcanilor şi aproape toate cărţile liturgice din acea vreme au fost tipărite în slavonă).
Din acest motiv foarte puţini români îşi înţelegeau slujbele care se săvârşeau în Biserică. În ciuda unor tentative de traducere a cărţilor de cult în română (Coresi, sec. XVI), din cauza opoziţiei unor episcopi, primele cărţi liturgice tipărite în limba română au apărut abia în sec. XVII, în timpul dominaţiei principilor calvini în Transilvania.
Cea mai importantă personalitate în ceea ce priveşte traducerea/editarea de cărţi liturgice româneşti în Transilvania în secolul XVII a fost Ioan Zoba din Vinţ. Acesta a tipărit câteva cărţi liturgice foarte importante (Sicriul de aur, 1683 – o colecţie de predici la înmormântare; Rânduiala Diaconstvelor, 1687; Ceasloveţ, 1687); cea mai importantă carte liturgică tipărită de acesta – Molitfelnicul, 1689 – face obiectul studiului de faţă.
Din cercetarea Molitfelnicului lui Zoba, se poate observa că acesta nu are la bază o singură sursă, (deşi Zoba ne informează că a tradus după o sursă slavonă). Noi credem că Molitfelnicul lui Zoba are mai multe surse; probabil datorită poziţiei sale ierarhice importante (protonotar al Sinodului) el a avut posibilitatea să adune mai multe manuscrise româneşti care circulau între preoţi. Deşi textele preluate de Zoba au un conţinut conform tradiţiei ortodoxe, unele rânduieli sunt cu totul diferite de cele folosite azi în cult.
Datorită răspândirii sale largi, precum şi datorită folosirii sale până târziu în secolul XIX, Molitfelnicul lui Zoba a contribuit major la formarea limbii liturgice româneşti. Acest fapt nu a putu fi trecut cu vederea nici de ediţiile ulterioare ale Molitfelnicului, care deşi au abandonat modelul slavon al acestei cărţi liturgice în favoarea modelului grecesc (Antim Ivireanu), totuşi au folosit părţi importante şi din Molitfelnicul transilvănean.
Cuvinte cheie: Liturghie, Ioan Zoba, Alba Iulia, Molitfenic, Transilvania, cărţi liturgice
Altarul Reîntregirii, Nr. 3/2009, pp. 129-154 [Read full text on CEEOL database]
